Calculator factoring
Calculează avansul, reținerea, comisionul de factoring și dobânda, plus costul real anualizat — și urmărește plafonul disponibil și termenele de regres din portofoliu.
Ce calculează acest instrument și ce nu calculează cele ale finanțatorilor
Aproape toate calculatoarele de factoring de pe internet aparțin unei societăți de factoring, unei bănci sau unui comparator. Toate fac același calcul scurt: valoarea facturii înmulțită cu un procent de comision. Lipsesc exact cele două lucruri care dau peste cap fluxul de numerar în practică.
Primul este momentul încasării. Când există reținere, încasezi de două ori: mai întâi avansul, apoi reținerea din care se scad costurile, când clientul plătește efectiv. Sunt două intrări distincte, adesea la șase-zece săptămâni una de alta. Puse pe un singur rând în previziune, obții un plan care nu se întâmplă.
Al doilea este termenul de regres. La factoringul cu regres, dacă debitorul nu plătește în termenul convenit, factura iese din baza de finanțare. Nu se stornează nimic și nu vine nicio scrisoare — cifra din portalul finanțatorului scade pur și simplu. Fila „Urmărirea plafonului” reconstruiește acel calcul pornind din propriul tău portofoliu de creanțe.
Factoring cu regres, fără regres și scontare
Distincția stabilește cine suportă riscul și cât costă.
La factoringul cu regres riscul de neplată rămâne la tine: dacă debitorul nu plătește în termenul de regres, creanța este retrocedată și avansul recuperat, de regulă prin compensare cu reținerea sau cu tragerea următoare. Costă mai puțin și predomină în segmentul IMM. Creanța rămâne în bilanț, iar avansul apare ca datorie față de finanțator.
La factoringul fără regres finanțatorul preia riscul de insolvență al debitorului. Costă mai mult, cere debitori de calitate și, când cesiunea transferă efectiv riscurile, permite scoaterea creanței din activ, ceea ce îmbunătățește indicatorii.
Scontarea bancară a facturilor este varianta clasică de credit: finanțare contra documente, fără gestionarea încasării și fără acoperirea insolvenței. Rata pare mai mică, dar serviciul nu este același.
În oricare variantă, acoperirea insolvenței nu înseamnă acoperirea simplei întârzieri sau a unei facturi contestate. Un client care nu plătește pentru că reclamă marfa rămâne problema ta. Caută în contract termenii „regres”, „preluarea riscului” și „cesiune de creanță”.
Din ce se compune costul în România
Contractele românești au de obicei două componente, așa că a compara oferte după un singur procent induce în eroare.
Comisionul de factoring acoperă serviciul: administrarea portofoliului, monitorizarea, notificările și, la varianta fără regres, acoperirea riscului. Se exprimă ca procent din valoarea cedată, de regulă între 0,2 % și 3 %, și se aplică tuturor facturilor cedate, finanțate sau nu.
Dobânda se calculează doar pe sumele efectiv avansate, cel mai des ca ROBOR sau indice de referință plus o marjă, zilnic. Aici se simte direct comportamentul de plată al clienților: fiecare zi în plus costă.
Se adaugă poziții care nu apar în rata afișată: comision de analiză sau de acordare, comision de evaluare pentru fiecare debitor, costul transferului urgent și majorări pentru facturile care depășesc termenul de regres. În calculator alege „Comision de factoring + dobândă” și introduce separat costurile fixe — la facturi de valoare mică acestea cântăresc mai mult decât rata dobânzii.
Costul anualizat și termenele legale de plată
1,75 % lângă o linie de credit la 11,5 % pe an pare ieftin. Cifrele nu sunt comparabile: 1,75 % cumpără vreo șaizeci de zile de lichiditate, iar 11,5 % cumpără un an întreg.
Anualizează: costul total împărțit la suma efectiv încasată, înmulțit cu 365 împărțit la numărul de zile. O factură de 250.000 lei avansată la 85 %, cu 0,8 % comision și 9,5 % dobândă pe 60 de zile, costă aproximativ 5.300 lei — 2,1 % din factură, dar în jur de 13 % pe an. Aceasta este cifra care trebuie pusă lângă rata liniei tale de credit.
Pârghia legală este concretă. Legea 72/2013, care transpune directiva europeană privind întârzierea plăților, stabilește 30 de zile ca termen implicit între profesioniști, extensibil la 60 de zile prin acord expres și peste acest nivel doar dacă nu este vădit abuziv; pentru autoritățile publice termenul este mai strict. La întârziere se datorează dobândă penalizatoare la nivelul ratei de referință majorată cu opt puncte procentuale, plus o despăgubire minimă pentru costurile de recuperare. Un client care ține 90 sau 120 de zile este, prin urmare, atât un risc de trezorerie cât și în afara legii — argument util exact când factura se apropie de termenul de regres. Tabloul termenelor ordonează facturile după zilele rămase și arată cât plafon depinde de fiecare.
Cum calculează finanțatorul plafonul disponibil
Cifra din portal nu este portofoliul înmulțit cu procentul de avans — de aceea iese aproape întotdeauna sub așteptări. Este un lanț de deduceri, iar ordinea contează.
Pornește de la facturile cesionate neîncasate. Scade cele neeligibile: peste termenul de regres, în litigiu și, conform contractului, pe societăți din grup, debitori străini sau clienți peste limita aprobată. Ce rămâne este baza finanțabilă.
Apoi se aplică limita de concentrare per debitor, de regulă între 20 % și 30 %. Excedentul iese. Punctul critic: limita se calculează pe baza deja curățată. O factură scadentă la clientul A reduce baza și poate împinge clientul B peste limita de concentrare — un singur eveniment, două deduceri.
Rezultatul înmulțit cu procentul de avans, plafonat de contract, minus ce ai utilizat deja. Asta poți trage azi. Instrumentul arată fiecare deducere cu motivul — exact ce nu explică extrasul.
Nu există aici nicio conexiune bancară sau cu finanțatorul. La factoringul fără notificare, citirea extrasului nu ar ajuta oricum: clienții plătesc în conturi controlate de finanțator, iar în extrasul tău apar doar viramente agregate. Introdu condițiile o singură dată, importă facturile neîncasate în CSV din SmartBill, Saga, FGO sau Oblio și marchează pe parcurs cele încasate — instrumentul va calcula termenul mediu real de plată al fiecărui debitor și îl va folosi în previziune.
Condiții obișnuite în România
| Element | Interval uzual | De ce depinde |
|---|---|---|
| Procent de avans | 80 % – 90 % | Sector, calitatea debitorilor și vechimea relației. Restul rămâne ca reținere. |
| Comision de factoring | 0,2 % – 3 % din valoarea cedată | Volum cedat, număr de facturi, valoare medie și amploarea administrării creanțelor. |
| Dobândă | ROBOR + 2 % – 5 % | Soliditatea firmei și termenele reale de încasare. Calcul zilnic pe sumele avansate. |
| Termen de regres | 60 – 120 de zile | Calculat de regulă de la scadență, nu de la data emiterii — verifică contractul. |
| Limită de concentrare | 20 % – 30 % per debitor | Diversificarea portofoliului. Cea mai frecventă cauză a scăderii neașteptate a plafonului. |
| Comision de analiză | unic, negociabil | Dimensiunea plafonului și profunzimea analizei. La plafoane mici, adesea cea mai mare poziție. |
Intervale de piață pentru a verifica coerența unei oferte, nu o ofertă. Contractul de factoring și extrasul finanțatorului prevalează.
Factoring cu regres, fără regres și scontare
| Cu regres | Fără regres | Scontare bancară | |
|---|---|---|---|
| Riscul de neplată | la tine | la finanțator | la tine |
| Efect în bilanț | creanța rămâne, avansul e datorie | creanța poate fi scoasă din activ | datorie |
| Cost | mai mic | mai mare, acoperire inclusă | de regulă mai mic |
| Administrarea încasării | adesea la finanțator | adesea la finanțator | la tine |
| Crește cu vânzările | da | da | nu, plafon fix |
| Ce se analizează | în principal debitorii | în principal debitorii | firma ta |
Întrebări frecvente despre factoring
Cât costă factoringul în România?
Ia în calcul un comision de factoring de 0,2 % până la 3 % din valoarea cedată plus dobândă de aproximativ ROBOR majorat cu 2 % până la 5 % pe sumele avansate. La o factură de 250.000 lei încasată la 60 de zile, costul total se situează frecvent între 3.000 și 7.000 lei, adică 1,2 % până la 2,8 % din factură, sau aproximativ 8 % până la 18 % pe an.
Care este diferența dintre factoringul cu regres și cel fără regres?
Cu regres, riscul de neplată rămâne la tine: dacă debitorul nu plătește în termen, returnezi avansul. Fără regres, finanțatorul preia riscul de insolvență al debitorului, percepe mai mult pentru asta și, când cesiunea transferă efectiv riscurile, creanța poate fi scoasă din activ, îmbunătățind indicatorii.
Care este procentul uzual de avans?
De regulă între 80 % și 90 % din valoarea facturii cu TVA. Restul rămâne ca reținere și se eliberează după plata debitorului, minus costurile. Procente mai mari cer un portofoliu diversificat și de bună calitate; contractele noi pornesc adesea de mai jos.
Ce este reținerea în factoring?
Partea din factură pe care finanțatorul nu o avansează — la un avans de 85 %, restul de 15 %. Funcționează ca tampon pentru facturi de storno, discounturi, litigii și plăți parțiale. Când debitorul plătește integral, reținerea se eliberează după scăderea comisioanelor. Dacă costurile depășesc reținerea, diferența se returnează.
Ce se întâmplă dacă clientul plătește cu întârziere?
Mai întâi plătești dobândă pentru fiecare zi suplimentară. Mai important: dacă factura depășește termenul de regres — de regulă 60 până la 120 de zile de la scadență — nu mai este finanțată. Plafonul scade cu valoarea facturii înmulțită cu procentul de avans, iar avansul este recuperat fără ca vreo operațiune să te avertizeze.
Ce dobândă penalizatoare pot cere?
Conform Legii 72/2013, la întârzierea plății între profesioniști se datorează dobândă penalizatoare la nivelul ratei de referință majorată cu opt puncte procentuale, plus o despăgubire minimă pentru costurile de recuperare. Verifică rata de referință în vigoare înainte de a o folosi într-o notificare de plată.
De ce a scăzut plafonul dacă nu am tras nimic?
Aproape întotdeauna dintr-unul din trei motive: o factură a depășit termenul de regres și a ieșit din bază, un debitor a depășit limita de concentrare, sau o factură a intrat în litigiu. Niciunul nu generează o operațiune — baza este doar recalculată. După introducerea portofoliului, instrumentul arată fiecare deducere cu motivul.
Ce este limita de concentrare per debitor?
Plafonul cotei pe care un singur debitor o poate avea în baza finanțabilă, de regulă între 20 % și 30 %. Dacă baza este 1.000.000 lei, limita 30 % și un client datorează 500.000 lei, atunci 200.000 lei rămân în afara finanțării. Limita se aplică după eliminarea facturilor neeligibile.
Cum se înregistrează factoringul în contabilitate?
Practica uzuală este un cont de decontare cu finanțatorul: creanța se stinge, avansul se înregistrează ca încasare, comisionul și dobânda ca cheltuieli financiare, iar reținerea rămâne creanță până la eliberare. La factoringul cu regres avansul se prezintă ca datorie, pentru că riscul nu a fost transferat. Confirmă schema cu contabilul tău.
Are instrumentul nevoie de acces la contul bancar sau la programul de facturare?
Nu. Fără cont, fără conexiune bancară, fără integrări. Introduci condițiile și facturile — manual sau importând un CSV pe care programul tău îl exportă deja — și totul se calculează în browser și se păstrează doar pe dispozitivul tău. La factoringul fără notificare o conexiune bancară nu ar ajuta, pentru că extrasul arată doar viramente agregate.
Intervalele reflectă practica pieței românești de factoring în 2026. Termenele de plată și dobânda penalizatoare urmează Legea 72/2013, care transpune directiva europeană privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată — verifică rata de referință în vigoare înainte de a o invoca.
